Tehnologiile moderne sunt esenţiale în pregătirea tinerei generaţii pentru profesiile viitorului
Jocuri interactive, discuţii video cu colegii lor din diferite colţuri ale lumii şi teste online cu variante multiple de răspuns – sunt doar câteva dintre activităţile preferate ale elevilor moderni, în timpul lecţiilor. „Nativii digitali”, care au crescut utilizând reţelele de socializare şi telefonia mobilă, au alte aşteptări de la şcoală, iar acestea sunt legate de tehnologiile informaţionale, care sunt percepute ca parte din viaţa lor. Alternativele lecţiilor tradiţionale şi aşteptările elevilor au fost discutate în cadrul Conferinţei naţionale „Platforme educaţionale online”, organizată de Academia de Inovare şi Schimbare prin Educaţie, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Evenimentul s-a desfăşurat la Şcoala Internaţională Heritage, locul unde instrumentele digitale sunt la ele acasă.
Generaţia „Z” preferă să fie implicată în diferite procese şi să găsească soluţii, să cunoască lumea prin interacţiuni neordinare. În consecinţă, profesorii sunt cei care trebuie să le ofere alternative şi să le dezvolte noi abilităţi. Conferinţa naţională „Platforme Educaţionale Online”, care a întrunit peste 120 de profesori din toată ţara, şi-a propus să-i ajute pe participanţi în identificarea celor mai accesibile instrumente digitale, care ar putea eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare.
Daniela Munca-Aftenev, preşedinte, Academia de Inovare şi Schimbare prin Educaţie: „Profesorii trebuie să ţină pasul cu schimbările care se produc în era digitală, pentru a pregăti elevi care să facă faţă standardelor impuse de piaţa muncii în secolul XXI. În cazul tinerilor, competenţele digitate nu mai sunt un avantaj, ci o necesitate, iar profesorii, chiar dacă reprezintă generaţia precedentă, sunt cei care trebuie să-i instruiască şi să le dezvolte încă din şcoală.”
Angela Prisăcaru, consultant general, Direcţia învăţământ general, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării: „Elevii de astăzi sunt în permanentă schimbare, cerinţele lor faţă de profesori se schimbă, tehnologiile digitale se dezvoltă foarte rapid şi trebuie să le valorificăm la maximum, astfel încât copiii să fie motivaţi. Studiul recent realizat de OECD privind tendinţele pentru anul 2030 arată că învăţarea nu mai trebuie să se petreacă doar în clasă, trebuie să fie extinsă.”
Pentru a pune accent pe dezvoltarea abilităţilor necesare viitorului, profesorii Heritage s-au adaptat cerinţelor globale şi implementează cu mult curaj cele mai noi metode de predare. De exemplu, cu ajutorul platformei Tricider elevii îşi exprimă mai uşor opiniile şi apreciază prin vot lucrările altor colegi. Google Forms le oferă posibilitatea să participe la diverse sondaje şi testări online. Skype, Google Hangouts sau Adobe Connect sunt utilizate pentru conferinţele video cu diferite şcoli din alte ţări. Iar atunci când este vorba să se prezinte prin intermediul unui video, aleg FlipGrid.
Robert Ford, directorul Şcolii Internaţionale Heritage: „Elevii reacţionează pozitiv atunci când folosesc instrumentele digitale, pentru că toţi copiii care îşi fac studiile la Şcoala Internaţională Heritage sunt născuţi în secolul XXI şi sunt obişnuiţi să integreze tehnologiile în viaţa lor. Ei se aşteaptă ca tehnologia să facă parte din viaţa lor, iar acest lucru trebuie să se întâmple şi în educaţie. Conexiunea dintre clasă şi viaţa reală este posibilă prin intermediul instrumentelor digitale, iar această revoluţie în învăţământ deja dă rezultate. Le permitem elevilor să utilizeze telefoanele la şcoală, pentru că au nevoie de resurse online pentru a se informa. Aceste instrumente transformă Heritage într-o şcoală a secolului XXI. Tehnologiile nu sunt pentru a fi folosite din când în când, în şcoala viitorului le aplicăm zilnic.”
„Ce notă ai primit astăzi?” sau „Arată-mi agenda, ca să văd ce ai făcut la şcoală” sunt fraze inexistente în vocabularul părinţilor ai căror copii învaţă la Heritage. Motivul este simplu: la Heritage procesul de învăţământ se bazează pe instrumente moderne, care oferă fiecărui părinte posibilitatea să urmărească activitatea zilnică în agenda electronică a elevului. Profesorii, elevii şi părinţii au acces la informaţii despre orar, note şi comentariile profesorilor pe marginea reuşitei academice a fiecărui copil. Instrumentele digitale au devenit o normalitate pentru elevii Heritage, iar atunci când profesorii simt că posibilităţile existente nu sunt suficiente, creează altele noi, care să-i ajute pe copii să înveţe mai uşor.
Unul dintre profesorii Heritage şi-a propus să le ofere copiilor o cale alternativă de studiere a istoriei. Lecţiile transmise online pe platforma history.md în format video au captat rapid atenţia elevilor, care apelează cu încredere la această sursă chiar şi în afara orelor. Proiectul este cunoscut nu doar elevilor din Moldova, dar şi celor din România.
Tatiana Magaleas, profesoară de istorie la Şcoala Internaţională Heritage: „Iniţial proiectul a fost gândit pentru elevii care nu prea reuşeau să înţeleagă temele la şcoală sau care erau absenţi. Dar s-a dovedit că lecţiile video îi ajută să înţeleagă mai bine orice subiect.”
Despre avantajele şi posibilităţile pe care le oferă instrumentele web în pregătirea tinerilor pentru profesiile viitorului au aflat şi ceilalţi participanţi la conferinţă. Aceştia au rămas impresionaţi de instrumentele digitale utilizate de colegii lor şi sunt pregătiţi să preia din experienţa lor.
Cristina Davidenco, învăţătoare de clasele primare, gimnaziul-grădiniţă din Merenii Noi, Anenii Noi: „Pentru clasele primare instrumentele digitale sunt mai simple. Utilizăm şi acum jocuri de cuvinte, dicţionare, învăţarea cuvintelor noi. În urma instruirilor practice am aflat de Quizlet, un instrument interactiv folosit pentru însuşirea vocabularului, dar şi Kahoot, adică jocurile cu variante multiple de răspuns, pe care le putem utiliza pentru evaluare în toate domeniile.”
Aliona Barbu, profesoară de limba engleză, liceul „Nicolae Bălcescu” din Ciorescu: „De fiecare dată mă străduiesc să le aduc copiilor în clasă tot globul pământesc. Mă bucur că am ocazia să iau câte ceva din succesul altor profesori şi să încerc să le pun în aplicare. Am fost impresionată de cartea «Educaţie pentru sănătate», prezentată în cadrul atelierelor şi m-am gândit că această idee o pot adapta pentru lecţiile de limba engleză. Sper să am susţinerea colegilor din liceu şi să o realizăm împreună.”
La finalul conferinţei au fost anunţate rezultatele concursului pentru cele mai reuşite lucrări digitale create de profesori şi elevi. Aceştia au primit diplome pentru lucrările inovative realizate, iar participanţii au fost încurajaţi să le preia pentru a le aplica în şcolile lor.
Generaţia „Z” preferă să fie implicată în diferite procese şi să găsească soluţii, să cunoască lumea prin interacţiuni neordinare. În consecinţă, profesorii sunt cei care trebuie să le ofere alternative şi să le dezvolte noi abilităţi. Conferinţa naţională „Platforme Educaţionale Online”, care a întrunit peste 120 de profesori din toată ţara, şi-a propus să-i ajute pe participanţi în identificarea celor mai accesibile instrumente digitale, care ar putea eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare.
Daniela Munca-Aftenev, preşedinte, Academia de Inovare şi Schimbare prin Educaţie: „Profesorii trebuie să ţină pasul cu schimbările care se produc în era digitală, pentru a pregăti elevi care să facă faţă standardelor impuse de piaţa muncii în secolul XXI. În cazul tinerilor, competenţele digitate nu mai sunt un avantaj, ci o necesitate, iar profesorii, chiar dacă reprezintă generaţia precedentă, sunt cei care trebuie să-i instruiască şi să le dezvolte încă din şcoală.”
Angela Prisăcaru, consultant general, Direcţia învăţământ general, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării: „Elevii de astăzi sunt în permanentă schimbare, cerinţele lor faţă de profesori se schimbă, tehnologiile digitale se dezvoltă foarte rapid şi trebuie să le valorificăm la maximum, astfel încât copiii să fie motivaţi. Studiul recent realizat de OECD privind tendinţele pentru anul 2030 arată că învăţarea nu mai trebuie să se petreacă doar în clasă, trebuie să fie extinsă.”
Pentru a pune accent pe dezvoltarea abilităţilor necesare viitorului, profesorii Heritage s-au adaptat cerinţelor globale şi implementează cu mult curaj cele mai noi metode de predare. De exemplu, cu ajutorul platformei Tricider elevii îşi exprimă mai uşor opiniile şi apreciază prin vot lucrările altor colegi. Google Forms le oferă posibilitatea să participe la diverse sondaje şi testări online. Skype, Google Hangouts sau Adobe Connect sunt utilizate pentru conferinţele video cu diferite şcoli din alte ţări. Iar atunci când este vorba să se prezinte prin intermediul unui video, aleg FlipGrid.
Robert Ford, directorul Şcolii Internaţionale Heritage: „Elevii reacţionează pozitiv atunci când folosesc instrumentele digitale, pentru că toţi copiii care îşi fac studiile la Şcoala Internaţională Heritage sunt născuţi în secolul XXI şi sunt obişnuiţi să integreze tehnologiile în viaţa lor. Ei se aşteaptă ca tehnologia să facă parte din viaţa lor, iar acest lucru trebuie să se întâmple şi în educaţie. Conexiunea dintre clasă şi viaţa reală este posibilă prin intermediul instrumentelor digitale, iar această revoluţie în învăţământ deja dă rezultate. Le permitem elevilor să utilizeze telefoanele la şcoală, pentru că au nevoie de resurse online pentru a se informa. Aceste instrumente transformă Heritage într-o şcoală a secolului XXI. Tehnologiile nu sunt pentru a fi folosite din când în când, în şcoala viitorului le aplicăm zilnic.”
„Ce notă ai primit astăzi?” sau „Arată-mi agenda, ca să văd ce ai făcut la şcoală” sunt fraze inexistente în vocabularul părinţilor ai căror copii învaţă la Heritage. Motivul este simplu: la Heritage procesul de învăţământ se bazează pe instrumente moderne, care oferă fiecărui părinte posibilitatea să urmărească activitatea zilnică în agenda electronică a elevului. Profesorii, elevii şi părinţii au acces la informaţii despre orar, note şi comentariile profesorilor pe marginea reuşitei academice a fiecărui copil. Instrumentele digitale au devenit o normalitate pentru elevii Heritage, iar atunci când profesorii simt că posibilităţile existente nu sunt suficiente, creează altele noi, care să-i ajute pe copii să înveţe mai uşor.
Unul dintre profesorii Heritage şi-a propus să le ofere copiilor o cale alternativă de studiere a istoriei. Lecţiile transmise online pe platforma history.md în format video au captat rapid atenţia elevilor, care apelează cu încredere la această sursă chiar şi în afara orelor. Proiectul este cunoscut nu doar elevilor din Moldova, dar şi celor din România.
Tatiana Magaleas, profesoară de istorie la Şcoala Internaţională Heritage: „Iniţial proiectul a fost gândit pentru elevii care nu prea reuşeau să înţeleagă temele la şcoală sau care erau absenţi. Dar s-a dovedit că lecţiile video îi ajută să înţeleagă mai bine orice subiect.”
Despre avantajele şi posibilităţile pe care le oferă instrumentele web în pregătirea tinerilor pentru profesiile viitorului au aflat şi ceilalţi participanţi la conferinţă. Aceştia au rămas impresionaţi de instrumentele digitale utilizate de colegii lor şi sunt pregătiţi să preia din experienţa lor.
Cristina Davidenco, învăţătoare de clasele primare, gimnaziul-grădiniţă din Merenii Noi, Anenii Noi: „Pentru clasele primare instrumentele digitale sunt mai simple. Utilizăm şi acum jocuri de cuvinte, dicţionare, învăţarea cuvintelor noi. În urma instruirilor practice am aflat de Quizlet, un instrument interactiv folosit pentru însuşirea vocabularului, dar şi Kahoot, adică jocurile cu variante multiple de răspuns, pe care le putem utiliza pentru evaluare în toate domeniile.”
Aliona Barbu, profesoară de limba engleză, liceul „Nicolae Bălcescu” din Ciorescu: „De fiecare dată mă străduiesc să le aduc copiilor în clasă tot globul pământesc. Mă bucur că am ocazia să iau câte ceva din succesul altor profesori şi să încerc să le pun în aplicare. Am fost impresionată de cartea «Educaţie pentru sănătate», prezentată în cadrul atelierelor şi m-am gândit că această idee o pot adapta pentru lecţiile de limba engleză. Sper să am susţinerea colegilor din liceu şi să o realizăm împreună.”
La finalul conferinţei au fost anunţate rezultatele concursului pentru cele mai reuşite lucrări digitale create de profesori şi elevi. Aceştia au primit diplome pentru lucrările inovative realizate, iar participanţii au fost încurajaţi să le preia pentru a le aplica în şcolile lor.